Masuri de prevenire a gripei A/H1N1

Autorul textului urmator este Dr. Vinay Goyal, urgentolog recunoscut pe plan mondial, directorul unui departament de medicina nucleara, afectiuni tiroidice si boli cardiace.

Iata mesajul sau, plin de sens, pe care ar fi bine sa-l faceti cunoscut unui numar de persoane cat se poate de mare.
Singurele cai de acces pentru virusul gripei, sunt narile, gura si gatul.
Cu prilejul unei epidemii mult raspandite, este practic imposibil de a nu veni in contact cu H1N1, in ciuda tuturor precautilor.
Cu toate acestea, problema reala nu este atat contactul cu virusul, cat proliferarea sa.
Cata vreme suntem sanatosi si nu manifestam simptome ale infectiei cu H1N1, exista masuri de precautie de luat pentru a evita proliferarea virusului, agravarea simptomelor si dezvoltarea efectelor secundare.
Din nefericire, aceste precautii, relativ simple, nu sunt facute publice suficient in majoritatea comunicatelor oficiale.

Iata, a sadar, aceste cateva masuri de precautie:

1. Asa cum se mentioneaza in cea mai mare parte a publicatiilor, spalati-va in mod frecvent mainile.

2. Evitati, pe cat este posibil, atingerea fetei cu mainile.

3. Faceti de doua ori pe zi gargara cu apa calda sarata (apa sarata poate s a fie inlocuita cu Listerine, daca preferati apa de gura). In mod normal se scurg 2 pana la 3 zile intre momentul in care gatul si narile sunt infectate si aparitia simptomelor.
Gargara regulata poate astfel preveni proliferarea virusului. Sa faci gargara cu apa sarata, are oarecum acelasi efect asupra unei persoane sanatoase ca vaccinul asupra unei persoane infecta te. Nu trebuie subestimata aceasta metoda preventiva simpla, putin costisitoare si eficace.

4. Cel putin o data pe zi, spalati-va narile cu apa calda sarata. Suflati-va apoi nasul cu putere si cu ajutorul unui betisor cu vata inmuiat in apa calda sarata, badijonati-va cele doua nari. Este o alta metoda eficace de a diminua propagarea virusului.

5. Intariti-va sistemul imunitar mancand alimente bogate in vitamina C. Daca luati vitamina C sub forma de tablete, asigurati-va ca ele contin si zinc, in scopul accelerarii absorbtiei.

6. Beti cat se poate de multe bauturi calde (ceai, cafea). Bauturile calde au acelasi efect ca si gargara insa in mod invers. Bauturile calde curata gatul de virusii care ar putea sa se afle acolo, antrenandu-i in stomac, unde ei nu pot sa supravietuiasca, evitand astfel proliferarea lor sau orice alt neajuns.

Tratarea infecţiilor virale

Frisoane, dureri musculare sau articulare, gât iritat, tuse, strănut, dureri de cap, oboseală etc. sunt semne ale instalării unei viroze de sezon, care anual afectează tot mai multă lume.

Specialiştii în medicina convenţională recomandă: analgezice, pentru atenuarea frisoanelor şi a durerilor musculare, băuturi calde şi pastile, pentru calmarea gâtului iritat, dar şi odihnă şi un consum crescut de lichide pentru hidratare.
Pe perioada unui asemenea episod, un consum zilnic de 3 g de vitamina C (luate în trei reprize), 5.000 UI de vitamina A şi un supliment de complex de vitamina B, este de mare ajutor bolnavului. După o săptămână, doza zilnică se reduce la 1 g de vitamina C, 1.000 UI de vitamina A şi complexul de vitamina B, pentru încă cel puţin trei săptămâni de zile.
Un consum ridicat de fructe (mai ales citrice) şi legume contribuie semnificativ la depăşirea acestor perioade.

Terapeuţii naturişti recomandă:
• Infuzie din două linguriţe dintr-un amestec de plante la o cană de apă. Amestecul de plante conţine, în părţi egale: coada-şoricelului, tătăneasă, mentă şi flori de soc. Se poate adăuga şi puţină scorţişoară.
• Împotriva durerilor de cap şi a febrei, se poate folosi o compresă înmuiată în ceai de levănţică.
• Pentru tonifierea organismului, se combină rădăcină de iarbă-mare cu infuzie de verbină şi sunătoare.

Mai multe sfaturi sănătoase gasiţi în Cronica Română de luni 11 ianuarie 2010

Cum ne furăm căciula unii altora

Poate greşesc eu sau, cine ştie, poate sunt depăşit de dinamica civilizaţiei moderne pe plaiurile mioritice.
Despre ce e vorba?
Ieri (09 iulie), chemat de cei de la service-ul Dacoserv, unde am maşina "internată" pentru remedierea pagubelor provocate de un nesimţit care, după ce m-a lovit, nici măcar nu a catadicsit să oprească să ne socotim (a trebuit să alerg după el şi să-l blochez la bordură), cu mâhnire am constatat că, în privinţa transportului în comun, ne cam merităm soarta.
Nu pot spune că aşa e peste tot, dar în tramvaiul 8, în care am urcat la staţia Braşov (aşa cred că se numeşte), la intersecţia străzii Braşov cu b-dul Timişoara (fosta Electrotehnica), în afară de mine, nimeni nu s-a mai apropiat (pentru a taxa) de aparatele de taxat. Oare chiar toţi să fi avut abonamente? Nu păreau!
Nu vreau să mă refer la etnia lor dar, dacă tot ne considerăm o ţară civilizată în devenire, zău, părcă tuturor ne-ar sta mai bine dacă am respecta regulile societăţilor de acest gen. Culoarea mai nuanţată a pielii ne poate conferi drepturi pe care ceilalţi nu le pot avea? Nu prea s-ar cădea!
Nu am mers decât cinci sau şase staţii până la service, dar dintre cele 25-30 de persoane care s-au perindat prin vagonul în care eu urcasem, după ce alergasem prin intersecţie să-mi procur bilet de călătorie, eram privit precum un corp străin pătruns în organele vitale ale unui organism. Pote nu mă frământa aşa mult acest aspect (îl putem considera o întâmplare, un accident etc.), dar la întoarcere situaţia a fost cam aceeaşi.
Mă întreb eu acuma, poate ca un naiv ce sunt: oare controlorii nu au cunoştinţă şi de linia 8 de tramvai (apropos... la întoarcere am venit cu tramvaiul 25)? Cum au ei programate rutele şi orele de control? Spun asta, deoarece de luni de când am maşina în service, pe linia tramvaiului 41 (cu care circul dus-întors la serviciu) am fost controlat de bilet, de două ori.
Deci?...
Nu mi pricep eu în ce lume trăiesc?
Ne trebuie transport în comun civilizat?
Ne trebuie!
Trebuie să plătim pentru asta?
Din câte am constatat eu, se pare că nu.
Atunci cine plăteşte, statul?
Păi statul cine e?...

PS
Iertată-mi fie aluzia la culoarea pielii, dar asta a fost realitatea (poate a fost o simplă coincidenţă).

Pãtrunjelul înlãturã respiraţia urât-mirositoare

(citiţi şi în Cronica Română de luni 11.05.2009)

Aparent, o plantã banalã folosită cu precădere în bucătărie, pãtrunjelul, are o valoare inestimabilã din punct de vedere terapeutic. Pe lângã calciu, magneziu şi iod, acesta conţine de patru ori mai multã vitamina C decât o portocalã, mai mult fier decât spanacul şi mai multe proteine decât ouãle. Combate cu succes anorexia, strãrile de greaţã sau vomã. Câteva frunze mestecate cu jumãtate de orã înaintea mesei vor spori pofta de mâcare.
Mai mult, aceastã plantã, prin conţinutul bogat în vitamine C 12, ajutã la dezvoltarea normalã a celulelor şi este foarte important pentru sarcinã, fertilitate, potenţã, previne apariţia bolilor degenerative sau cerebrale. Problemele sexuale şi de fertilitate pot fi înlãturate dacã se consumã în fiecare zi câte o linguriţã de pulbere din seminţe de pãtrunjel, timp de cinci-şase sãptãmâni.
Datoritã substanţelor nutritive esenţiale pe care le conţine, pãtrunjelul echilibreazã şi stimuleazã energia organelor. Are proprietãţi antialergice, întãreşte sistemul imunitar şi distruge radicalii liberi. Stimuleazã sistemul nervos, regleazã menstruaţia şi calmeazã durerile provocate de aceasta. Este bun antiseptic al tubului digestiv şi al cãilor urinare.
Poate fi consumat zilnic de cãtre fumãtori şi cei care consumã alcool, deoarece neutralizeazã efectele nocive ale tutunului şi alcoolului. Mestecatul a câtorva frunze de pãtrunjel înlãturã halena şi dezinfecteazã cãile respiratorii medii şi superioare.
Consumat crud în supe, salate sau ciorbe, oferã protecţie cãilor respiratorii şi plãmânilor, ficatului şi rinichilor şi împiedicã apariţia tumorilor canceroase.
Un kilogram de patrunjel fiert în doi litri de apã, ajutã la pierderea kilogramelor în plus, dacã sucul este bãut, câte o lingurã, din orã în orã.
Atenţie!
Gravidele şi femeile care alãpteazã pot consuma pãtrunjelul doar în supe sau ciorbe deoarece acesta reduce sau opreşte secreţia lactatã şi stimuleazã contracţiile uterine. Pentru evitarea eventualelor deranjamente stomacale, adulţii nu trebuie sã consume mai mult de 200 ml de suc pe zi, iar copiii, 60 ml.

Psoriazisul afectează circa 125 milioane de persoane din întreaga lume

(citiţi şi în Cronica Română de luni 11.05.2009)

· În România 800 000 de persoane suferă de această afecţiune.

Boală autoimună cronică, necontagioasă, care provoacă autoagresiunea organismului, psoriazisul, se prezintă sub forma unor leziuni roşiatice, elevate, inflamate, cu scuame ale pielii (denumite plăci) care se pot rupe şi sângera. În fapt, boala se asociază şi cu alte stări patologice (ex. artrita psoriazică, afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni oculare, obezitate etc.). Pacienţii pot suferi şi de depresie, izolare socială şi au o proastă imagine de sine.
Severitatea bolii variază de la o persoană la alta, aproximativ 25% dintre persoanele cu psoriazis aflându-se într-un stadiu moderat spre sever al afecţiunii.
Placa psoriazică se poate dezvolta oriunde pe piele, cel mai frecvent în zona scalpului, a genunchilor, a coatelor şi a porţiunii inferioare a spatelui. Poate apărea chiar şi pe mâini sau pe picioare, precum şi la nivelul unghiilor degetelor de la mâini şi picioare. Deşi se manifestă la toate vârstele, psoriazisul apare cu preponderenţă la persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 25 de ani. Ţările cu mult soare sunt cele mai propice pentru dezvoltarea afecţiunilor psoriazice.

Impact profund negativ asupra calitãţii vieţii

Psoriazisul este o boalã poligenicã şi multifactorialã; o boalã cronicã inflamatorie autoimunã. La declanşarea ei concurã doi factori: predispoziţia geneticã şi, respectiv, stresul neuropsihic. Puseele periodice de psoriazis pot fi declanşate de numeroşi factori printre care alcoolul şi tutunul.
Bolnavii pot prezenta frecvent complicaţii autoimune; 30% dintre pacienþi suferã de artritã psoriazicã – articulaţiile şi oasele sunt afectate de procesul inflamator cronic care le deformeazã progresiv.
Riscul apariţiei bolilor cardiovasculare este cu o treime mai crescut la un pacient de 30 de ani cu psoriazis uşor şi de trei ori mai mare la cel cu psoriazis sever. Existã dovezi care demonstreazã cã cei afectaţi de boalã prezintã un risc crescut de dereglãri comportamentale şi dislipidemice – risc mare de obezitate. Impactul mental al psoriazisului este comparabil cu cel al cancerului, al bolii pulmonare sau al depresiei.

Tratamentul început la timp asigură o remisie de lungă durată

Psoriazisul este o boală cronică, de lungă durată, cu ameliorări şi agravări periodice, a cărei vindecare în întregime nu a reuşit-o nimeni. Extrem de important este ca fiecare pacient să-şi dezvolte propria strategie de a face faţă bolii. Esenţială în abordarea corectă a psoriazisului este comunicarea tuturor apropiaţilor pacientului (colegi de serviciu, prieteni, medic şi chiar societatea în ansamblul ei) cu acesta.
Înainte de a se recurge la un tratament anume, pacientul este examinat cu atenţie de medicul specialist. Acesta prescrie şi conduce un tratament care va fi individualizat, adaptat fiecărui pacient în parte. Individualizarea ţine cont de: vârstă, sex, afecţiuni asociate, tipul clinic de psoriazis, tratamente concomitente cu alte medicamente, răspunsul anterior la alte preparate administrate pentru terapia bolii etc.
Dacă tratamentul este bine adaptat, început la timp şi combinat cu o dietă corespunzătoare, fizioterapie, balneoterapie etc. remisia psoriazisului va fi de lungă durată (spuneam mai sus că nu poate fi vindecat complet, el apărând şi dispărând periodic).
În cadrul schemelor de tratament, pe lângă tratamentul local – cel mai frecvent utilizat – se poate recomanda şi un tratament sistemic (oral şi/sau injectabil).
Un astfel de tratament – care promite tratarea plăcii psoriazice moderată, până la severă – a fost lansat săptămâna trecută la Bucureşti sub denumirea comercială, HUMIRA (adalimumbab). Tratamentul nu poate fi găsit în farmacii dar, întrucât în România a fost creat programul naţional pentru psoriazis, pacienţii români asiguraţi medical, pot beneficia gratuit de el.
Potrivit producătorului, medicamentul a fost aprobată de către EMEA (Agenţia Europeană pentru Medicamente) ca tratament pentru psoriazis încă din decembrie 2007. HUMIRA este primul anticorp monoclonal 100% uman, pentru tratamentul psoriazisului, ce se poate auto-injecta şi care, potrivit rezultatelor a două studii – CHAMPION şi REVEAL – aproape jumătate din pacienţii trataţi cu acest medicament au atins un procent de dispariţie a leziunilor cutanate de 90%, în primele 16 săptămâni de tratament.
De reţinut că tratamentul nu trebuie iniţiat la pacienţii cu infecţii active, până când acestea nu sunt controlate.

„Trei-fraţi-pătaţi”, elixirul în bolile de piele

Terapia naturistă se bazează în primul rând pe purificarea întregului organism, în special prin alimentaţie – factor decisiv în tratarea bolii. Utilizarea plantelor medicinale, a laxativelor, depurativelor şi a tonicelor amare accelerează procesul de detoxifiere.
În primul rând trebuie oprit consumul de produse nocive (carnea, alcoolul, alimentele cu aditivi alimentari sintetici, zahărul, margarina, frişca sintetică etc.) şi trecut la o alimentaţie pe bază de legume, fructe crude, seminţe, cereale integrale, miere, sucuri naturale etc.
Postul negru, dieta crudiformă sau semicrudiformă sunt terapii la care pacientul poate apela pentru amplificarea efectelor tratamentului prescris de medic.
Totodată, administrarea, de două-patru ori pe zi a câte unei linguri de tinctură de soc, pe stomacul gol, în cure de cel puţin două săptămâni ajută la drenarea intestinului gros, foarte important în terapia bolilor de piele. Pacienţii care suferă şi de constipaţie pot urma cura cu tinctură de soc, chiar şi trei-patru luni cu pauze de câte o săptămână-două.
Pentru amplificarea efectelor plantelor laxative şi depurative se poate administra de patru ori pe zi, pe stomacul gol, câte o lingură de pulbere de anghinare. Aceasta se obţine prin măcinarea, cu râşniţa de cafea, a plantei bine uscată.
Elixirul numărul unu în toate bolile de piele – iarba de trei fraţi pătaţi – este foarte eficient şi în cazul psoriazisului, dacă se beau zilnic unu-doi litri de ceai din această plantă, în cure de una-trei săptămâni. Ceaiul se prepară prin înmuierea, de seara până dimineaţa, în jumătate de litru de apă, a unei cantităţi de patru linguri de trei-fraţi-pătaţi. Dimineaţa se filtrează, iar planta rămasă după strecurare se opăreşte cu jumătate de litru de apă clocotită şi se lasă la răcit. După răcire lichidul se strecoară, se amestecă cu cel anterior şi se poate consuma.
Concomitent cu acestea, pe locurile afectate, se poate aplica o cataplasmă cu tărâţe. Aceasta se realizează punând o mână de tărâţe în apă călduţă şi mestecând până se face o pastă omogenă care va fi pusă într-un tifon mai rar, se aplică pe zona afectată şi se ţine minimum o jumătate de oră. După ce aceasta se îndepărtează, se lasă pielea să se usuce apoi se aplică un unguent cu tătăneasă, gălbenele sau aloe. Se pot achiziţiona din comerţ.

Salarii în vremuri de criză

Salariul Ceapă: îl vezi, îl iei în mână şi îţi dau lacrimile.
Salariul Nenorocit: nu te ajută la nimic, doar te face să suferi, însa nu poţi trăi fără el.
Salariul Dietetic: te face să mănânci din ce în ce mai puţin.
Salariul Ateu: te îndoieşti de existenţa lui.
Salariul Magic: face câteva mişcări şi dispare.
Salariul Furtună: nu ştii când o să apară şi nici cât o să ţină.
Salariul Umor Negru: râzi ca să nu plângi.
Salariul Prezervativ: îţi taie pofta.
Salariul Impotent: atunci când ai mai multă nevoie te dezamageşte.
Salariul Menstruaţie: vine o dată pe lună şi ţine 4 zile

Eliminarea, fără durere, a pietrelor din vezica biliară

(Reţeta bioterapeutului Bogdan Victor)
Găsiţi reţeta şi în Cronica Română de luni 16.03.2009.

1). Pentru a forţa eliminarea conţinutului din vezică, prin canalul coledoc, în duoden, bolnavul trebuie să bea 300 ml de ulei proaspăt de măsline sau floarea soarelui şi zeamă de lămâie în mai multe reprize (vezi programul de mai jos). Astfel vezica va începe să se contracte pentru producerea şi eliminarea de bilă în vederea digerării uleiului ingerat.

Mod de preparare
· 300 ml de ulei de măsline sau floarea soarelui se încălzesc la bain-maree şi se bea câte 100 ml la fiecare sfert de oră.
· Se storc bine şase lămâi proaspete, iar zeama se va bea în trei reprize, imediat după ce s-a băut o porţie de ulei.

2). Timp de două ore, din sfert în sfert de oră, se aplică în zona ficatului, un prosop înmuiat în ceai de muşeţel, cât mai fierbinte.Apoi, din oră în oră, tot pe perioada a două ore, se aplică în aceeaşi zonă (a ficatului), o mămăligă caldă înfăşurată într-un prosop.

Mod de preparare
· Ceaiul de muşeţel se prepară prin infuzarea a 100 g de muşeţel într-un litru de apă. Se udă prosopul şi se aplică pe toată zona ficatului şi a vezicii biliare (de la buric până la coloana vertebrală).
· Din 2 kg de mălai se prepară din oră în oră câte o mămăligă ce se aplică pe aceeaşi zonă.

3). Înainte de a se bea prima cantitate de ulei se mănâncă o farfurie de griş cu lapte fierbinte, iar seara, după ce au fost parcurşi toţi paşii, se bea o ceaşcă cu cafea neagră.

Programul de administrare
· Ora 8,00: Se mănîncă o felie de pâine prăjită cu brânză de vaci;
· Orele 10,00-12,00: În acest interval se aplică prosopul înmuiat în muşeţel (vezi explicaţiile de mai sus);
· Ora 12,10: Se mănâncă o farfurie de griş cu lapte fierbinte;
· Ora 12,15: Se aplică prima mămăligă fierbinte (vezi explicaţiile de mai sus). Se va evita contactul direct cu pielea prin înfăşurarea acesteia într-un prosop;
· Ora 12,30: Se bea (pe nerăsuflate) prima porţie de 100 ml de ulei încălzit la 370 C. Imediat după aceasta se bea şi prima porţie de zeamă de lămâie;
· Ora 12,45: Se bea a doua porţie de 100 ml ulei şi zeamă de lămâie;
· Ora 13,00: Se bea ultima porţie de ulei şi ultima porţie de zeamă de lămâie;
· Ora 13,15: Se pune a doua mămăligă pe zona ficatului. Se acoperă cu un prosop şi se ţine aşa timp de o oră. Pacientul va sta întins pe pat cu partea dreaptă acoperită;
· Ora 17,00: Se bea o ceaşcă cu cafea neagră (obligatoriu)
· A doua zi: Se bea lapte şi ceai de muşeţel pentru neutralizarea excesului de bilă. Acum vor fi eliminate pietre (de culoare verde şi consistenţă tare). Le puteţi spăla, număra şi fotografia (neapărat color).

ATENŢIE!
Tratamentul se poate repeta atunci când reapar durerile, dar nu mai devreme de trei ani. Trebuie ştiut că atunci când apar dureri în zona ficatului, cu siguranţă există pietre. Ele nu sunt evidenţiate de razele X decât dacă au în compoziţie calciu. Altfel, acestea fiind din colesterol nu apar la ecografie.